Tipuri de evaluare psihologică:

Autism Disorder Observation Schedule

ADOS este o evaluare semi-structurată care poate fi utilizată pentru a evalua aproape orice persoană suspectată că ar avea autism, de la copii care nu vorbesc deloc la adulți care sunt fluenți verbal. ADOS cuprinde diverse activități care permit observarea comportamentelor sociale și de comunicare asociate cu diagnosticul de tulburare generalizată de dezvoltare.

ADOS constă în patru module. Fiecare modul are propriul protocol care conţine un program de activităţi destinat evaluării copiilor sau adulţilor aflaţi la diferite nivele de dezvoltare a limbajului, pornind de la “fără capacitatea de exprimare sau receptare a limbajului” la “fluent verbal”. Pe parcursul administrării fiecăruia dintre modulele ADOS, este necesară luarea de notiţe. Evaluările generale sunt realizate imediat după administrare, chiar dacă sesiunea este înregistrată. Aceste evaluări sunt folosite apoi pentru a formula un diagnostic prin intermediul algoritmului de diagnosticare, oferit pentru fiecare modul.

ADOS cuprinde o perioadă de observaţie de 30-45 de minute, în care examinatorul prezintă persoanei evaluate numeroase oportunităţi de a exprima comportamentele de interes pentru diagnosticul tulburărilor din spectrul autismului prin “simulări” sociale standard pentru comunicare şi interacţiune socială. Scorurile care se constituie în praguri de delimitare sunt oferite atât pentru diagnosticul extins al întregului spectru al autismului, cât și pentru conceptualizarea tradițională, limitată a autismului. Cuprinzând materiale și etaloane standardizate, ADOS oferă o măsură a tulburărilor din spectrul autismului care nu sunt afectate de limbaj.

Din perspectiva behaviorista, evaluarea personalitatii trimite la evaluarea comportamentelor unei persoane. Criticand diagnosticul topografic si pe cel simptomatic al tulburarilor comportamentale, Skinner (1953) propunea abordarea comportamentului uman dintr-o perspectiva functionala. Acelasi comportament poate avea functii diferite pentru persoane diferite. De exemplu, o persoana poate dezvolta o depresie urmarind inconstient obtinerea unui beneficiu, cum ar fi atentia si grija celor apropiati, si are, asadar, drept contingenta o intarire pozitiva. O alta poate dezvolta depresia ca reactie la suprasolicitari constante, iar functia acestei depresii va fi evitarea unei consecinte neplacute (intarire negativa): „daca ceilalti vad starea mea, nu-mi vor mai da atatea sarcini carora nu le mai fac fata”. Aceeasi depresie poate sa nu aiba nici o contingenta sociala evidenta. Interventia in cele trei cazuri va fi diferita. Pornind de la aceasta logica, behavioristii sustin asadar ca cea mai utila clasificare a tulburarilor de comportament este dupa functiile pe care le indeplinesc aceste comportamente.

În cazul copiilor, aceștia dezvoltă în contact cu mediul (familie, școală) diferite tipuri de comportamente, unele adaptative, altele dezadaptative, comportamente care se modifică sub influența dezvoltării psihogenetice, a mediului în care trăiec și nu în ultimul rând al temperamentului, ca premisă biologică.

Tulburările de comportament reflectă dezechilibre psihice, pe fond emoțional-volitiv, abateri de la normalitate și abateri de la normele morale, ieșind din sfera normalului, spre patologic.

Diferențele între normal, deviant și patologic au existat de-a lungul timpului, având diferite criterii de delimitare, de la o cultură la alta, de la o epocă la alta.

Principalele tulburări emoționale și de comportament cu debut în copilărie și/sau adolescență, conform DSM V sunt:

• tulburările de eliminare – (enurezis, encoprezis)

• tulburarea de conduită (opoziționismul)

• tulburări ale funcției sociale (tulburare reactivă de atașament, mutismul electiv)

• tulburările comportamentului alimentar la copil și adolescent (pica, ruminația, anorexia nervosa și bulimia nervosa)

Tulburarea de comportament constă într-un anumit tip de conduită ce include agresivitatea, lipsa autocontrolului, iritabilitate, dezvoltând la adolescenți anumite trăsături de personalitate specifice, ducând la deformarea imaginii despre libertate și o imagine de sine săracă

în conținut.

Trebuie să ținem seama și de faptul că nu orice semn/simptom atestă prezența unei tulburări, de aceea sunt importante intensitatea, frecvența, dar și detresa rezultată.

Tinerii cu tulburări de comportament au probleme în relațiile afective, prezentând ostilitate, agresivitate sau neîncredere, au un grad scăzut de rezistență la frustrare și un sentiment puternic de devalorizare.

Tulburările de conduită duc și la modificări ale structurilor morale și la sentimente acute de injustiție, de cele mai multe ori atribuie comportamentele lor pe seama altor persoane.

Mecanismele de apărare sunt dezvoltate pe rezistența la schimbare și încercarea de a descoperi punctele negative și slabe ale persoanelor pozitive, de valoare

MACI este un instrument psihometric de evaluare multiaxială a caracteristicilor de personalitate și a sindroamelor clinice la adolescent, conform simptomatologiei DSM-IV. MACI a fost dezvoltat în colaborare cu psihiatri, psihologi și alți specialiști din domeniul sănătății mentale cu experiență în lucrul cu adolescenți. Prin urmare, acesta reflectă problemele cele mai relevante pentru înțelegerea comportamentului și preocupărilor adolescenților.

Instrumentul MACI are la bază o teorie coerentă în domeniul personalității și psihopatologiei, cu o valoare interpretativă crescută. Scalele de personalitate reflectă variantele tulburărilor de personalitate, rafinate prin modelul autorului, Dr. Theodore Millon.

MACI se adresează perioadei de vârstă 13-19 ani și necesită un nivel de înțelegere a cuvântului scris corespunzător clasei a șasea. Conține 160 de itemi cu răspuns Adevărat-Fals, fiind mult mai scurt decât alte instrumente comparabile. Testul este autoadministrabil. Cei mai mulți dintre adolescenți termină completarea testului în 25 de minute, aspect care minimizează rezistența adolescenților. Astfel, MACI facilitează obținerea unei cantități maxime de informații cu un efort minim din partea respondenților.

Anxietatea si depresia sunt tulburari psihologice si emotionale care afecteaza din ce in ce mai multe persoane, extrem de compatibile cu mediul de viata actual. Aceste afectiuni nu se exclud, ci din contra, unele pot fi simptomele celorlalte sau pot degenera si evolua de la o afectiune la alta.

Anxietatea este o tulburare emotionala caracterizata printr-un sentiment permanent de neliniste si de nesiguranta, chiar de frica. Intr-o oarecare masura, anxietatea are si un efect pozitiv si anume, faptul ca ne ajuta sa ne distantam, sa ne ferim de situatii care ne pot face rau. Conform studiilor, aproximativ 25% din populatia lumii sufera sau a suferit la un moment dat de anxietate. Anxietatea este o boala care necesita tratament si care poate afecta in mod dramatic viata sociala a persoanei care se confrunta cu ea.

Depresia este o tulburare psihica manifestata printr-o stare de tristete profunda care se manifesta pe perioade indelungate si impiedica desfasurarea activitatilor zilnice uzuale. Persoana care se confrunta cu stari depresive tinde sa se retraga din viata sociala si sa se izoleze, este dezinteresata de ceea ce se petrece in jurul sau si are ganduri negative in permanenta. In prezent, la nivel mondial, peste 300 de milioane de persoane se confrunta cu depresie, iar in Romania pana la 10% din populatie este afectata. Depresia ne poate ajuta, intr-o prima etapa, sa nu ne suprasolicitam organismul.

MASC este un instrument de screening practic și eficient pentru măsurarea anxietății la copiii cu vârstele cuprinse între 8 și 19 ani. MASC oferă o evaluare fidelă și validă a simptomelor de anxietate în domeniile majore ale acesteia, cu o înaltă putere discriminativă. Scala include și reconciliază observații multiple, cum ar fi atât evaluările completate de copii, cât și de către părinți. De asemenea, MASC a fost proiectat astfel încât să fie sensibil la efectul intervențiilor terapeutice. Aceste aspecte definesc MASC ca cel mai util instrument de evaluare a anxietății la copii și adolescenți existent până în prezent. Chestionarul include o forma prescurtată - MASC-10 - ce poate fi utilizată în situații speciale în care este necesară o evaluare rapidă (pe baza a 10 itemi) a simptomelor de anxietate.

CDI evaluează prezenţa şi severitatea anumitor simptome depresive ale copiilor și adolescenților cu vârste între 7 și 19 ani, în vederea elaborării unui plan de tratament. Este utilizat cel mai adesea în şcoli, clinici de consiliere şi secţii de pediatrie de către psihologi, asistenţi social, consilieri şi alţi specialişti în sănătate mintală. CDI diferenţiază copiii cu tulburări depresive sau distimice de elevii normali, dar şi de cei cu alte tulburări psihiatrice. CDI este ideal oricând este necesară o evaluare a depresiei şi a problemelor asemănătoare ale copiilor, care să fie în acelaşi timp rapidă, dar totuşi completă prin scorurile factoriale oferite. De asemenea, CDI® este ideal atunci când sunt necesare informaţii clinice mai amănunţite.